Ghiozdanelul » cuvantare

Hello !

Andrei — Sun, 15 Nov 2009 16:06:07 +0000

A trecut ceva timp de cand n-am mai postat pe ghiozdanelul nostru ! De fapt mi-am adus aminte ca ar mai trebui sa scriu si eu despre una despre alta. Acum sunt cu iubita mea aici si m-am gandit sa scriu pe ghiozdanel despre .. iubire. Ce este iubirea dragii mei ? Iubirea este cel mai frumos sentiment de pe fata pamantului. Iubirea este acel sentiment care te face sa simti ca toata lumea este la picioarele tale si ca nu mai ai nevoie de nimic atata timp cat iubirea ta este langa tine. Ai face orice, oricand, oricum la orice ora din zi si din noapte ca sa stii ca iubirea ta este fericita.. Ca este implinita.. Pe scurt cam asta e iubirea ! Acum voi ce parere aveti ? Feel free to comment mai jos .. Pe curand !

Muzica Romaneasca

Andrei — Tue, 20 Oct 2009 13:56:13 +0000

Muzica este un element esential din viata tuturor. Insa muzica trebuie sa ne bucure auzul cum o facea odata. Cel putin in Romania nu mai exista muzica buna. Nu mai exista muzica pur romaneasca. Au apus vremurile in care Voltaj, Directia 5 si altii faceau legea in topurile romanesti radio/tv. Acum a venit vremea tacanelilor house sau asa zisa muzica comerciala care din punctul lor de vedere prinde foarte bine in afara. Nu suport muzica “romaneasca” fapt pentru care am inceput sa evit sa ascult radioul romanesc si am inceput sa ascult radio din afara. Daca nu am radio, am iPod si deci eu decid ce muzica ascult. Sper din tot sufletul ca aceasta era a muzicii post-moganiene sa treaca cat mai repede. Un alt aspect ineteresant despre care vreau sa va spun este cum de au inceput unii cantareti romani sa foloseasca Autotune-ul pe voce. Prima data am auzit autotune la Cher. Sigur va aduceti aminte de “Belive” sau “Strong Enough“. Desi T-Pain a preluat monopolul asupra efectului autotune iata ca s-a gandit si romanasul nostru sa “fure” putin de la american ca asa e mai frumos si mai comercial. Si iata-l pe Puya cum se bucura de un real succes ca sa nu mai spun de Alex. Cantand cu autotune nici nu trebuie sa canti corect pentru ca efectul face ca totul sa sune bine. Iar cei care au prins drag de efect nu vor mai scoate in veci piese cu vocea normala. Parerea mea! Daca si tu vrei sa te joci cu autotune si esti posesor de iPhone/iPod Touch poti descarca programelul I Am T-Pain. Revenind la subiectul pe care il incepusem, as vrea sa trag o concluzie: Nu stim sa facem muzica romaneasca ! Nu stim sa facem muzica buna ! Nu suntem originali si niciodata nu vom fi ! La momentul de fata piata muzicala este ZERO in ochii mei !!

Viata de liceu

Andrei — Wed, 16 Sep 2009 18:33:49 +0000

Ieri am vrut sa fiu prezent la deschiderea noului an scolar. Am fost in liceul prietenei mele si apoi in fostul meu liceu. Hmm.. chiar mi-e dor de liceu. Mi se pare ca facultatea n-are nicun pic de haz. Nu mai ai aceasi prieteni, aceiasi profesori calzi si sincer parca totul e schimbat cand ma uit inapoi. Ma uit la mine, la fostii colegi si ce vad ? Ca ne-am maturizat, ne-am ingrasat, am devenit mai responsabili, cu mai multe griji pe cap si sincer chestia asa ma streseaza. As vrea sa mai fiu ca la liceu. Sa nu am griji, sa fiu acasa in dormitorul meu si in orasul meu si sa mai am parte macar o zi de viata de liceu. Sa dau lucrari si teze, dar sa nu mai aud de sesiune. Sa am un profesor normal care vine si ne preda o lectie, face o gluma si nu un robot care intra in sala de curs si incepe sa turuie si sa umple 4 table cu formule. Timpul trece si peste ceva timp ma voi trezi cu familie, copii si un servici stresant, muncind sa-mi platesc darile casei si impozitele la tot ceea ce se cuvine. Acum insa m-a strafulgerat pentru o clipa gandul acela de melancolie. Am vazut o tona de copii, baieti si fete, cocalari si pitipoance, saraci sau bogati, fitosi sau timizi, tocilari sau golanasi. N-am vazut niciun pic de stres in privirile lor. N-am vazut niciun pic de ingrijorare pentru ziua de maine. Am vazut doar bucuria inocenta a vietii de liceu si sincer imi va fi dor desi nu credeam ca voi spune asta vreodata.

Cuvantare

Andrei — Tue, 30 Jun 2009 10:09:45 +0000

M-am trezit cu un oarecare gust amar… de viata, de lene, de griji si probleme. Eram pe taramul viselor acolo unde nimic nu mai conteaza, unde subconstientul este regizorul celor mai de succes filme in care tu esti eroul principal. Acolo tot ceea ce iti doresti se intampla. Esti purtat cu viteza gandului intr-o tara exotica, imbracat la 4 ace de la cea mai renumita casa de moda si dus prin diferite spatii pe care nici constient fiind n-as putea visa la ele. Sunt acele vise care iti denatureaza realitatea si te fac sa crezi ca nu visezi si ca ce vezi in fata ta e adevarat. Ohh da ! Telefonul mult visat tocmai a ajuns. Ii desfac cutia si il privesc cum este infasurat intr-o punguta pe care incep sa o desfac usor. Fosneste si face un zgomot care imi excita oarecum nervii auditivi, provocandu-mi fluturasi in stomac. Il desfac ma uit la el .. Observ 8 zgarieturi ( unca chiar pe ecran ) si tastele decolorate total. Visul incepuse sa fie nasol. Nu-mi mai placea ceea ce vad as fi vrut sa ma trezesc, insa nu puteam. Nu puteam pentru ca acolo era realitatea si nu credeam ca sunt in vis. Dar indata ce m-am trezit am realizat ca subconstientul se joaca cu mine. Nu am vrut sa discut despre dorinta mea de a avea un telefon. Problema pe care mi-o pun suna in felul urmator: oare de ce nu putem avea controlul subconstientului sau sa ne impunem sa visam un anume lucru. Pentru ca atunci cand visezi traiesti intr-o alta lume in care totul pare real, totul se simte, se atinge, miroase exact ca in realitate si sa nu mai vorbesc de faptul ca nici nu-ti dai seama ca esti intr-un vis. Si tu ? Te-ai gandit la asta ? Oare ce ai vrea sa visezi ? M-am trezit din somn in realitatea asta cruda. Afara se innorat, adrenalina pre-examen incepe sa-mi inunde capul, grijile, problemele …Stop ! Viseaza sau fa-ti visele sa prinda contur in aceasta lume…