Ghiozdanelul » personal

Scuze

Diana — Wed, 16 Sep 2009 18:27:30 +0000

Imi cer scuze ca nu am mai postat nimic in ultima vreme insa am avut o perioada de melancolie pentru terminarea vacantei si inceperea scolii, iar dupa aceea a urmat perioada de acomodare care a fost putin cam dificila. Nu’i usor sa te trezesti zilnic la 7 dupa ce te’ai trezit timp de 3 luni numai la 12 cel putin. A fost stres si oboseala si am cam neglijat putin blogul. Dar am revenit la normal

La Cluj

Andrei — Thu, 03 Sep 2009 18:48:59 +0000

Iata ca se implineste aproape o saptamana de cand am venit de la Cluj. M-am readaptat rapid la modul de viata de aici desi adesea tanjeam la o schimbare si cu siguranta in Cluj se traieste altfel. A fost o excursie frumoasa dar si plina de peripetii. Eu si cu iubita mea ne-am hotarat sa plecam seara astfel incat sa nu pierdem o zi pe drum si sa incercam sa dormim noaptea in tren ( teoretic vorbind ). Tipa de la casa ne-a spus ca singura solutie era sa luam bilete fara loc deoarece toate locurile erau ocupate..cel putin pana la Brasov. Ne-a dat biletele asa cu promisiunea ca vom face noi rost de un loc pana la Cluj. Ajunsi in Bucuresti am luat o gustarica mica dupa care ne-am indreptat catre trenul cu pricina. Si de aici showtime! Am stat pe un coridor mic de langa compartimente cateva minute unde lumea trecea in ambele sensuri cu bagajele uriase, inghesuiti intr-o caldura de nedescris cu toate ca era 8 seara si era racoare afara iar geamurile erau deschise. In fine dupa ce agitatia a trecut si trenul s-a pus in miscare a urmat momentul in care ma intrebam unde am sa stau sau daca voi sta asa toata noaptea. Bineinteles ca pana la urma am facut rost de niste locuri unde am dat numai de oameni de treaba. Intotdeauna mi-am spus ca la dus dai de oameni super faini, iar la intoarcere numai de tarani. Imi plac calatoriile cu trenul oriunde ar fi ele. De ce ? Pentru ca stai si asculti fel de fel de povesti, interactionezi cu oameni, asculti muzica, vezi peisaje pe fereastra daca este ziua etc. Si in acest compartiment am stat la taclale si am avut parte de cateva peripetii insa depasesc acest moment… Spre dimineata si asta inseamna cam ora 4 si ceva am reusit sa adorm putin insa am fost trezit de o baba care-si facuse deja “somnul de frumusete” si dupa ce la inceput a avut pretentia ca toata lumea sa faca liniste acum ca se odihnise nu stia sa intoarca favoarea inapoi. Am ajuns la Cluj intr-un final. Vreau sa spun ca a fost probabil cea mai deosebita excursie pentru ca in primul rand m-am simtit super bine si m-am odihnit.

Sunt cateva lucruri pe care le-am remarcat, care sunt vizibile: n-am vazut picior de tigan, n-am auzit o manea, n-am vazut ceva aruncat pe jos si nici n-am avut parte de compania vreunui caine vagabond pe strazi, intre blocuri sau in oricare loc posibil. Lumea este foarte calma, accentul ala al lor poate pare amuzant la inceput dar apoi te obisnuiesti si ti-e drag sa-i asculti. Singura problema dupa cum toti banuiesc sunt ungurii. Sunt ca raia pentru ca ii vezi si ii auzi peste tot. Yghenyghen peste tot frate ! In fine.. sa revenim la povestirea mea.

Am urcat la cetatuie si credeti-ma : de acolo se vede cel mai bine Clujul. Am baut cel mai fain cocktail ( Baby Doll ) si am stat pe balansoar. Ne-am plimbat cu barcutele si am vizitat centrul orasului. Intr-una din zile am decis sa mergem la shopping prin malluri. Clujenii au doua mall-uri extraordinat de atractive, frumoase si … imense: Polus Center si Iulius Mall. Polus Center este foare lung si vast, Iar Iulius Mall este structurat pe 2-3 etaje plus parcare subteranta. Preturile m-au uimit pentru cu sunt mai iefine decat in Bucuresti. Mi-am cumparat cateva chestii dragute. In alta zi am fost sa vizitam gradina botanica care este la fel de imensa si practic am folosit o harta a gradinii ca sa o strabatem in lung si-n lat. Bineinteles ca intr-un final ne-am trezit rataciti printr-o padure. Lupul mai trebuia sa vina si eram ca-n Scufita Rosie. Obiectivul era sa ajungem la un turn din gradina pe care l-am gasit pana la urma.

In noaptea in care am implinit un an de cand eu si prietena mea suntem impreuna am desfacut o sampanie, am udat florile din centrul clujului cu sampania agitata, am urlat si am avut grija sa anuntam fiecare trecator ca “am facut 1 an!”.Am alergat prin ploaie spre casa.. A fost o noapte de neuitat ..o adevarata nebunie !
Un moment fain a fost cand am inceput sa ne decidem in ce club sa mergem pentru ca Clujul are o groaza de cluburi. Pana la urma ne-am decis sa ne desprindem de asa-zisi DJ si tzaca-tzaca INNA play&win si toti cocalarii si sa alegem un club cu profil latino & muzica oldies. In MyWay era inchis asa ca am trecut prin Janis, iar apoi am aterizat in Ernesto unde toata lumea dansa pe ritmuri latino si piese oldies. Super faina atmosfera asa ca am decis sa revenim si-n urmatoarea seara. De aceasta data am dansat mult, ne-am simtit bine si chiar nu conta daca la un moment data am dansat pe muzica ungureasca. Era frumos sa vezi ca era si lume mai in varsta acolo care fara nicio inhibitie dansau..

A urmat momentul in care am plecat si cum spuneam mai sus drumul la intoarcere e nasol si dai nas in nas cu oameni naspa. Asa a fost si de data aceasta.. dar ce mai conta? Trenul avea sa ne duca acasa dupa o excursie de vis pe care probabil nu o voi uita niciodata …

Sfarsit de vara

Diana — Sun, 30 Aug 2009 22:55:24 +0000

Si iata ca a trecut si vara aceasta din pacate. Spun din pacate fiindca pentru mine vara este cel mai frumos anotimp, momentul in care vizitezi cat mai multe locuri, te bucuri de o vacanta generoasa, uiti de stres, caldura de afara te indeamna sa faci lucruri crazy and hot, cluburile si terasele sunt larg deschise peste tot, pana si iubirea este simtita mult mai intens vara. Vara capeti cele mai multe amintiri, fantezii, obisnuiesti sa pierzi timpul pana tarziu cu prietenii, iubitul/iubita, sa razi, sa alergi, sa dansezi, sa te bucuri, sa asculti, sa crezi, sa zambesti, sa bei ceva rece, sa te bronzezi, sa privesti marea, stelele, sa’ti deschizi sufletul, sa tipi, sa uiti, sa’mbratisezi, sa canti, sa radiezi, sa te plimbi, sa cunosti, sa daruiesti, sa simti, sa doresti, sa visezi, sa traiesti, sa iubesti. Acum ca mai este o singura zi ce ne desparte de toamna as zice in felul urmator: ” daca tot este vara atat de scurta, hai sa incercam macar s’o facem lata! ” O sa’mi fie dor de tine…vara!

M-am intors !

Andrei — Sat, 01 Aug 2009 20:28:41 +0000

Si m-am intors de la munte. Back in acelasi oras plin cu praf, fum marca Arpechim si multa caldura ca doar suntem la ..asfalt. Ce s-a intamplat cat am fost plecat? Basescu baga in somaj 20% din romani, Udrea se lupta cu justitia, iar Amy Winehouse a vazut stafia lui Michael Jackson ba chiar a si vorbit putin cu el. Acum vorbind serios.. m-am debarasat de calculator, oras, praf si a fost chiar bine. In afara de twitter si putina navigare pe net dupa iPod sau telefon chiar m-am simtit ca in natura. Am stat la o pensiune unde nu aveai cum sa te plictisesti in sensul ca m-am jucat betminton, fotbal, ping-pong darts dar si alte jocuri pe care le-am avut cu mine. Mancarea a fost exceptionala iar la desert aveau o chestie numita “prajitura casei” – o prajitura delicioasa cu cacao, alune si invelita in sirop si visine. Era un chelner care servea pe acolo si puteam sa jur ca e gay pentru ca de fiecare data cand comandam ceva se inrosea tot la fata si zambea ca pampalaul. In rest a fost foarte frumos. Am fost cu iubita mea in castelul groazei prin Bran si era sa mor acolo. O chestie de rahat a fost ca pe langa maini, cranii, monstri vampiri si sunete macabre am auzit si … vocea lui Ceausescu. Am mai mers si pin Cheile Gradistei unde era super multa lume ..deci turismul merge merge. Ce sa mai vorbesc? A fost o saptaman frumoasa si am avut langa mine o persoana minunata care m-a facut sa ma simt extraordinar. Liniste, munte, jocuri, plimbari, manacare buna si multe momente grozave – asa as rezuma aceasta frumoasa saptamana de munte pe care am trait-o la maxim. Sper ca luna asta sa ajung si pe la mare. Acum back la viata de zi cu zi..

P.S. Recomand cu incredere pensiunea Podul Turcului.

In lumea ta da, dar in lumea reala nu!

Diana — Sun, 12 Jul 2009 22:22:21 +0000

Sunt momente in care simt ca nu pot avea incredere in nimeni.Nu cred in promisiuni, in bunatate.Bunatatea poate fi furata de putere, de aparente..Poate fi vazuta din mai multe unghiuri ; de tine depinde cum ai fost invatat si crescut sa simti si sa privesti lucrurile.Crezi ca exista bunatate? In lumea ta da, dar in lumea reala nu…

M’am plictisit de promisiuni aparent vesnice.Privesti pe cineva in ochi si tinzi sa ai incredere.Cum poate oare cineva cu o privire nevinovata sa minta?Oamenii au puterea de a hipnotiza, de a ascunde priviri mincinoase sub priviri inocente.Nu crezi ca exista priviri mincinoase? In lumea ta nu, dar in lumea reala da…

Si apoi stai si te framanti. In momente de slabiciune te incearca neincrederea care nu te mai lasa sa te placi nici macar pe tine insuti.Atunci apar toate . Atunci te lovesc din toate partile sageti otravite de dezamagiri.Dar stai! Dezamagirile nu exista. In lumea ta da, dar in lumea reala nu. Dezamagire inseamna sa iti creezi o imagine despre ceva si sa realizezi contrariul nu? Asta inseamna ca ele se gasesc doar in interiorul mintii.Gandeste’te..nu cumva totul porneste de aici? Nu cumva nu cel de langa tine te dezmageste ci tu singur? Tu, care in mintea ta iti creezi o idee despre tot ce exista in jurul tau si apoi aflii ca lumea ta nu’i chiar asa cum crezi.Mintea ta e de vina.Inceteaza sa iti mai imaginezi o lume perfecta cum probabil o vedeai in copilarie si apoi sa te simti dezamagit si neincrezator.Traieste viata asa cum e.Fara compromisuri ce nu te pot lasa sa dormi, fara calcule si alte planuri inutile.Traieste simplu, nu iti complica viata singur! Nu trai in doua lumi diferite.

Inuman

Diana — Fri, 10 Jul 2009 21:48:37 +0000

Referitor la articolul anterior despre funerariile regelui Pop, Michael Jackson, as vrea sa adaug faptul ca mi se pare un gest inuman din partea familiei si din partea presei si a tuturor celor care sunt de acord sa se mediatizeze acest trist eveniment in acest fel.Starul nu a fost ingropat nici pana acum pentru ca i se fac numeroase teste, copiii sunt expusi in fata publicului fara masura si nu cred ca e ceea ce Michael si’ar fi dorit sa se intample dupa moartea sa. Poate gresesc eu insa din punctul meu de vedere aceasta tragedie a ajuns sa fie considerata o afacere si mediatizata peste masura. E adevarat ca a fost o persoana deosebita in randul artistilor si probabil nu va mai exista un star pop precum el ..dar totusi, dupa viata sa zbuciumata, nu ar merita si el sa se odihneasca in pace ?

Cuvantare

Andrei — Tue, 30 Jun 2009 10:09:45 +0000

M-am trezit cu un oarecare gust amar… de viata, de lene, de griji si probleme. Eram pe taramul viselor acolo unde nimic nu mai conteaza, unde subconstientul este regizorul celor mai de succes filme in care tu esti eroul principal. Acolo tot ceea ce iti doresti se intampla. Esti purtat cu viteza gandului intr-o tara exotica, imbracat la 4 ace de la cea mai renumita casa de moda si dus prin diferite spatii pe care nici constient fiind n-as putea visa la ele. Sunt acele vise care iti denatureaza realitatea si te fac sa crezi ca nu visezi si ca ce vezi in fata ta e adevarat. Ohh da ! Telefonul mult visat tocmai a ajuns. Ii desfac cutia si il privesc cum este infasurat intr-o punguta pe care incep sa o desfac usor. Fosneste si face un zgomot care imi excita oarecum nervii auditivi, provocandu-mi fluturasi in stomac. Il desfac ma uit la el .. Observ 8 zgarieturi ( unca chiar pe ecran ) si tastele decolorate total. Visul incepuse sa fie nasol. Nu-mi mai placea ceea ce vad as fi vrut sa ma trezesc, insa nu puteam. Nu puteam pentru ca acolo era realitatea si nu credeam ca sunt in vis. Dar indata ce m-am trezit am realizat ca subconstientul se joaca cu mine. Nu am vrut sa discut despre dorinta mea de a avea un telefon. Problema pe care mi-o pun suna in felul urmator: oare de ce nu putem avea controlul subconstientului sau sa ne impunem sa visam un anume lucru. Pentru ca atunci cand visezi traiesti intr-o alta lume in care totul pare real, totul se simte, se atinge, miroase exact ca in realitate si sa nu mai vorbesc de faptul ca nici nu-ti dai seama ca esti intr-un vis. Si tu ? Te-ai gandit la asta ? Oare ce ai vrea sa visezi ? M-am trezit din somn in realitatea asta cruda. Afara se innorat, adrenalina pre-examen incepe sa-mi inunde capul, grijile, problemele …Stop ! Viseaza sau fa-ti visele sa prinda contur in aceasta lume…